marea tanjeala

tînjí (-jésc, -ít), vb. – 1. (Înv.) A se întrista, a se mîhni. – 2. (Înv.) A crîcni. – 3. A lîncezi, a se consuma, a slăbi, a se ofili. Sl. tąziti „a fi supărător” (Cihac, II, 11; Byhan 337), cf. bg. tăžiam, rus. tužiti, aceeași origine ca tîngă, tîngui. – Der. tînjeală, s.f. (slăbiciune, ofilire); tînjitor, adj. (galeș, debil). – Cf. stînjeni.

Ciudat nu as fi zis ca tanjind…ma ofilesc…probabil ca da…ofilirea duce la tanjeala…

a trecut 1 aprilie…fara glume…bune rele…fara ele…

suflete dc nu stii un copil din nou sa fii??

e frumos si sentimentul de melancolie..sa privesti ceva ce la un moment dat te bucura si pe tine dar acum nu ti se mai potriveste.

Daca incerci sa faci lucrurile care te bucurau la un moment dat, acum par si sunt de fapt fortate , doar in speranta ca te vor mai face la fel de fericit. Chiar ne schimbam,  ne zbatem sa nu imbatranim, sa ne reamintim regulile jocurilor, sariturile, melodiile si mancarurile ce ne fac sa ne simtim copil…in zadar totusi..nu prea mai avem rabdare de povesti, le judecam, le vedem imperfectiunile, desi am vrea sa ne pierdem in paduri fermecate si palate de clestar….Poate ca momentul sa ai un copil e momentul in care ti e atat de dor de copilarie incat asta e singurul mod de a mai retrai cu adevarat…trist poate dar iar e o concluzie realista..ai motive intemeiate sa citesti povesti , sa te joci, sa fugi prin parc sa te intinzi pe jos si doar sa te strambi razand.

Suntem mai greu de multumit acum, radem mai greu, vedem lumea altfel decat un copil desi avem aceeasi imagine in fata. Chiar de curand imi povestea o prietena, a mers la teatru si in sala se aflau si multi copii. La aceeasi scena, au fost doua reactii complet diferite copiii au ras iar restul oamenilor au tresarit…personajul s-a impiedicat…copiilor li s-a parut amuzant : ei rad, plang, se ridica , nu se gandesc de ce s-au impiedicat, cum, a fost cineva de vina, ce consecinte vor fi , nuuuuuuuuu….. plang si isi reiau nepasatori joaca, uita tot….macar asta as mai vrea, dupa cazatura sa ma joc din nou cu aceeasi pofta, fara nici un pic de ezitare, fara frica de a cadea din nou….fara sa incerc sa gasesc vinovatul…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: