Descoperiri

Tu nici nu stii cat de atragatoare este o femeie poluata, cum o schimbare de samanta poate face o femeie sa infloreasca.

Viata, spunea Emerson, consta din ceea ce un om gandeste toata ziua.

Nu, prefer sa raman un om sarac in Europa. Si Dumnezeu stie, un destul de sarac. Mai ramane sa fiu om.

Henry Miiler tropicul cancerului

Percy Shelley şi Mary Shelley

mary shelley, percy shelleyPionier al fanteziei neîngrădite şi al amorului liber, poetul englez Percy Shelley s-a îndrăgostit de Mary Wollstonecraft Godwin, care avea să scrie mai târziu romanul Frankenstein, în timp ce era deja însurat cu altă femeie.

Nimic spectaculos până aici.

Partea gotico-romantică abia acum urmează: cei doi se întâlneau pe ascuns în cimitir, la mormântul mamei lui Mary.

Spre dezamăgirea tatălui său, tânăra Mary, în vârstă de doar 16 ani, alege să fugă cu Percy în Franţa şi acesta din urmă îşi abandonează astfel fără niciun regret soţia însărcinată.

Cei doi fugari se căsătoresc abia după ce soţia lui Percy, Harriet, se sinucide prin înec doi ani mai târziu. Shelley şi prietenul său Lord Byron şi-au format în timp reputaţii de adevăraţi Don Juan. Conform lui Janet Todd, autoarea cărţii Death and the Maidens: Fanny Wollstonecraft and the Shelley Circle, cei doi poeţi s-ar fi încurcat cu sora vitregă a lui Mary, Claire. Shelley şi Mary au avut un singur fiu, pe nume Percy Florence.

Sylvia Plath şi Ted Hughes

silvia plath, ted hughesDiscuţiile purtate în jurul tumultoasei relaţii dintre poeta americană Sylvia Plath şi Ted Hughes (Poetul Laureat al Marii Britanii 14 ani la rând), tind adesea să îl învinovăţească pe cel din urmă pentru depresiile şi sfârşitul Sylviei.

Cei doi au reuşit totuşi să fie unul pentru celălalt sursă de inspiraţie poetică şi cel mai sincer critic, oferindu-şi suport moral şi dragoste. Mulţi biografi afirmă că sentimentele Sylviei ar fi fost totuşi mai puternice, iar implicarea sa în relaţie, mai adâncă. Poeta obişnuia să scrie în jurnalul său cât de mult îşi iubeşte soţul, cât îi adoră până şi mirosul pielii („lovelier than any field of new cut grasses”), dar când i-a descoperit infidelitatea, această iubire s-a transformat în furie: a smuls telefonul din perete şi i-a distrus lui Ted nişte hârtii importante.

Apoi, Sylvia şi-a ars romanul la care lucra şi s-a mutat în altă parte. Atât ea, cât şi Assia Wevill, femeia cu care a înşelat-o Ted, s-au sinucis în acelaşi mod: dând drumul la gazele de la maşina de gătit. Unul din copiii Sylviei şi ai lui Ted, Nicholas Hughes, s-a sinucis pe 16 martie 2009 prin spânzurare.

Brr, ce tipar înfricoşător al morţii în familia asta. Dacă vreţi să aflaţi mai multe despre relaţia amoroasă dintre cei doi poeţi, puteţi urmări filmul Sylvia (2003), cu Gwyneth Paltrow în rolul principal.

D.H. Lawrence şi Frieda Lawrence

d.h. lawrence, friedaScriitorul englez a întâlnit-o pe viitoarea sa soție când aceasta era căsătorită și avea trei copii. Nu a fost un impediment, însă.

Cei doi au evadat, au fugit spre a-și consuma iubirea și a-și petrece, în cele din urmă, întreaga viață împreună.

La un moment dat, se zvonea că amândoi ar cam fi dat pe ”din lături”, având escapade și aventuri amoroase de scurtă durată. Frieda îl cam ținea din scurt, s-ar zice, îl controla.

De la agonie la extaz și invers, relația lor a fost caracterizată de o prietenă de-a lor astfel: ”Nici nu știu ce e mai dezgustător la relația asta: când se iubesc, sunt jucăuși și tandri unul cu celălalt sau când urlă și se ceartă și el o trage de păr, răcnind la ea ‘O să-ți iau gâtu’, curvo!’.

Până la urmă, Frieda a rămas lângă Lawrence și chiar i-a inspirat unul dintre personaje, pe Gudrun din Femei îndrăgostite și chiar mârșava Lady Chatterley. În martie 1912, el i-a scris: ”Ești cea mai uimitoare femeie din toată Anglia”.

F. Scott Fitzgerald şi Zelda Sayre

F. Scott Fitzgerald şi Zelda SayreCel mai efervescent cuplu literar al Epocii Jazz a fost cu siguranţă cel alcătuit din prozatorul american F.S.Fitzgerald şi soţia sa, Zelda. Energici, cu temperamente puternice, dornici de a experimenta tot ce înseamnă viaţă bună şi lux, cei doi s-au iubit enorm, dar au avut o relaţie dificilă.

Scott voia să o ţină pe Zelda departe de tentaţii, numai pentru el, şi încerca să o controleze într-atât încât nu i-a încurajat niciodată pasiunea pentru scris, deşi se inspira pentru propriile creaţii din jurnalele ei. Zelda obişnuia să facă însemnări cu privire la stilul lor de viaţă petrecăreţ, boem, la călătoriile şi oamenii pe care îi întâlnea împreună cu Scott.

În anii ’20, cei doi erau plini de vervă şi făceau „ravagii” la petrecerile din Paris şi prin localurile unde colindau împreună cu Ernest Hemingway. Scott era gelos pe bărbaţii care îi plăceau Zeldei, iar ea se zbătea şi mai mult pentru libertate. Căsnicia lor a constituit sursă de inspiraţie atât pentru romanul lui Fitzgerald, Blândeţea nopţii, cât şi pentru romanul Zeldei, Save Me the Waltz – pe jumătate autobiografie. Filmul Midnight in Paris (2011), în regia lui Woodie Allen, surprinde foarte bine relaţia dintre cei doi.

Henry Miller şi Anaïs Nin

Anaïs Nin si Henry MillerScriitoarea Anaïs Nin l-a întâlnit pe Henry Miller în Paris la începutul anilor ’30. Deşi Anaïs era căsătorită la vremea respectivă, acest lucru nu a contat absolut deloc având în vedere cât de repede s-a înfiripat o pasiune intensă între cei doi scriitori.

Nin este cea care l-a sprijinit pe Miller cu scrisul, dându-i sfaturi pentru Tropicul Cancerului şi susţinând financiar publicarea cărţii.În jurnalele sale, Nin a notat până la cele mai mici detalii relaţia dintre ea şi Henry, în pagini pline de sensibilitate, rafinament psihologic, şi francheţe.

Volumele de jurnal ale scriitoarei, împreună cu corespondenţa pe care au ţinut-o cei doi îndelung, redau relaţia puternică, de peste douăzeci de ani, dintre franţuzoaică şi autorul american.

Ernest Hemingway şi Martha Gellhorn

Ernest Hemingway şi Martha GellhornJurnalistă talentată, Martha Gellhorn şi-a exercitat cu eficienţă şi profesionalism meseria chiar pe terenurile de luptă, şi a scris despre conflictele majore ale secolului trecut.

Ea a fost de altfel unul dintre primii jurnalişti care a relatat despre lagărul de concentrare Dachau după eliberarea acestuia. Travels With Myself and Another e cartea de memorii în care Martha îşi povesteşte uimitoarele aventuri. Ernest Hemingway a cunoscut-o în 1936 şi au călătorit împreună în Spania pentru a informa despre Războiul Civil Spaniol.

Se pare că prozatorul american a fost impresionat de demonstraţia de curaj a Marthei în acest conflict, şi s-a îndrăgostit de ea, deşi era deja căsătorit. Gellhorn a devenit ulterior cea de-a treia soţie a scriitorului, între anii 1940-1945. Statutul de femeie căsătorită nu i-a afectat acesteia în nici un fel cariera jurnalistică.

Hemingway era iritat de absenţele sale lungi şi dese şi îi scrie aproape revoltat la un moment dat: “Eşti corespondent de război, sau femeie în patul meu?” Martha nu i-a suportat reproşurile şi l-a părăsit după ce s-a întors din Londra în ’45. Ambiţioasă şi puternică, aceasta a declarat apoi că nu dorea să fie “nota de subsol a nimănui”, şi insista ca numele fostului soţ să nu fie pomenit în interviurile care i se luau. Filmul Hemingway & Gellhorn (2012), cu Nicole Kidman şi Clive Owen în rolurile principale, înfăţişează relaţia dintre câştigătorul Nobel şi singura femeie care a avut curajul să-i ceară divorţul.

Simone de Beauvoir şi Jean Paul Sartre

Simone de Beauvoir şi Jean Paul SartreCei doi scriitori francezi au făcut din gândirea existenţialistă „fructul” dragostei lor. Beauvoir şi Sartre s-au cunoscut în 1929 la Școala Normală Superioară şi au fost camarazi şi iubiţi pentru 51 de ani.

Dincolo de relaţiile pasagere intermitente cu alte persoane, ei şi-au rămas fideli, au schimbat idei legate de scris şi filozofie, şi au creat o legătură specială, bazată pe respect şi încredere.

Înţelegerea mutuală dintre cei doi era de a întâlni şi alte persoane, pentru a spori cunoaşterea exterioară.

De exemplu, Beauvoir a avut pentru o perioadă o relaţie cu prozatorul american Nelson Algren. Pe parcursul relaţiei cu Sartre însă, ea s-a dovedit mai sensibilă la infidelităţile lui decât el la ale ei. Autoarea romanelor Mandarinii şi Toţi oamenii sunt muritori a declarat la un moment dat că în ciuda cărţilor publicate, premiilor primite şi rolului său în avântul feminismului, cea mai mare realizare a sa o reprezintă relaţia cu filozoful existenţialist.

Virginia Woolf şi Leonard Woolf

Virginia Woolf şi Leonard WoolfVirginia Stephen s-a căsătorit cu autorul şi criticul Leonard Woolf în 1914, şi deşi mariajul s-a consumat fără probleme, în câteva săptămâni a devenit unul lipsit de pasiune.

Cauza ar fi traumele din copilărie ale Virginiei legate de sex. Relaţia dintre cei doi avea să devină una bazată mai mult pe prietenie tandră.

O cădere nervoasă a Virginiei imediat după publicarea primului său roman l-a convins pe Leonard că starea ei psihică n-ar fi potrivită pentru un viitor rol de mamă.

Căsnicia celor doi scriitori s-a dovedit a fi mai mult o colaborare avantajoasă bazată pe dialogul despre idei socio-politice şi literare. Aceste idei se regăsesc în operele lor şi chiar în modernism ca mişcare literară datorită influenţei pe care a avut-o editura fondată de cei doi, Hogarth Press. Leonard, un socialist convins, a ajutat-o pe Virginia să scape de prejudecăţi şi de preferinţa pentru elitism, sporindu-i identificarea cu indivizii de la periferia societăţii britanice.

Allen Ginsberg şi Peter Orlovsky

Allen Ginsberg şi Peter OrlovskyRelaţia dintre Ginsberg şi Orlovsky a fost una foarte strânsă şi îndelungată. Cei doi poeţi s-au întâlnit în San Francisco în 1954.

Allen s-ar fi îndrăgostit încă din clipa în care i-a zărit portretul lui Peter, care lucra ca model pentru un artist. Cei doi au călătorit împreună la Paris, în Africa de Nord, şi au petrecut doi ani în India, unde au fost fascinaţi de filozofia orientală care i-a influenţat poemele lui Ginsberg şi orientarea religioasă lui Orlovsky, convertit ulterior la budism.

Povestea lor de dragoste s-a sfârşit abia la moartea lui Ginsberg în 1997. Orlovsky a murti în 2010, la vârsta de 76 de ani. Deşi Orlovsky este considerat de critica literară ca fiind un poet mai puţin important decât partenerul său, cei doi, împreună cu Kerouac şi Burroughs, au reprezentat motorul Generaţiei Beat.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: